Have a little patience~!

"Cute" sau ar fi mai bun "Office"? Hmm..ma gandeam ce tinuta as putea sa port azi. Era o zi frumoasa, de primavara. O zi libera si parca nu era nimic mai portivit . O plimbare scurta prin oras nu ar strica,mai ales ca in ultima vreme nu imi facusem timp sa mai ies.
In cele din urma am ales ceva simplu,un maieu din doua bucati,mai largutz ,decoltat, cu o inscriptie pe el,un model mai rebel si o pereche de jeansi scurti . In picioare mi-am pus niste platforme dragalase,sa fiu putin mai inalita iar pe umar mi-am atarnat o geanta asortata unde imi tineam uzualul,folosit pentru fiecare fata. Pret de cateva ore ,am cotrobait magazinele de haine,anticariatele, imi placeau cartile vechi si tot ce era mai antic. Nu am plecat fara un 'mic suvenir' din acele locuri.
Piciorele mele lungi si subtiri simteau deja oboseala iar gatul striga dupa ceva de baut. Peste strada,am vazut o terasa foarta dragutza si m-am indeptat in acea zona.
M-am oprit la o masa,in aer liber ,undeva mai departe de restul oamenilor,caci imi placea sa fiu mai rezervata. Geanta imi atarna pe celalat scaun iar eu m-am facut mai comfortabila,punandu-mi picior peste picior si asteptand chelnerul.
Gandurile mele se dusera la o anumita persoana, am deschis telefonul uitandu-ma in agenta la numarul lui..Parca as fi vrut sa il sun sa ii zic sa vina sa imi tina companie. Nu am mai stat pe ganduri si am trecut peste imbufnarea mea daca sa il sun sau nu. Formez numarul si astept sa imi raspunda.
Vantul se intetea,poate ca pana la urma prognoza meteo nu era asa corecta.

Era la un fel de sala de jocuri, bucurandu-se de un joc virtual unde se presupunea ca el conducea o masina pe un drum periculos. A fost chiar o cursa buna, fiindca trecuse de obstacole si nici nu primise altceva decat cel mai mare scor ca recompensa. Zambea, ii placea sa fie la unele lucruri mai presus decat ceilalti, chiar daca uneori, asta insemna un banal joc video.
- Ah mi-am luat pe merit carnetu... zambea el, amintindu-si de cate jumbuslucuri facuse pe ecran, si la cat sarise.
Iesise la lumina, din sala intunecata si isi aseza mai bine pe chip palaria maro cu patratele de aceeasi culoare, doar ca mai inchise. Avea mai jos un tricou alb cu un model de cravata neagra, care ii statea foarte bine chiar de la gat. Se asorta cu un cercel de argint cruce, o bratara neagra cu tepi, perechi de blugi de aceeasi culoare precum bratara si adidasii albi. Era mandru de multe ori de stilul de moda, ba prima oara cand intra in sala de jocuri isi aminti la perfectie intrebarile “domnule sunteti aici pentru photoshoot?sunteti noul model? Sub ce companie lucrati?” S-ar parea ca oriunde ar merge de asta nu avea cum sa scape, dar deja se obisnuise si chiar avea de gand nici sa se mai planga.
Se plimba printre copacii cat de cat infloriti, imaginandu-si ce fructe frumoase vor scoate mugurii aceea. Nu vedeai prea des astia prin tabara, de aceea micile amanunte devenisera si mai speciale. In plimbarea aceea de vis observa o terasa putin mai la indepartare si chiar dupa atata joaca, nu stricase deloc o bautura, poate una de vara sau poate cu putin alcool in ea. Insa renunta la idee, ca nici de cabane nu era prea departe si nu avea cu cine sta la terasa, singur ar fi parut chiar ciudat, ca suc sau bere isi putea lua si de la magazin.
Brusc isi simtise telefonul vibrand in buzunare si zambi cand zari apelantul, chiar pana la urechi. Desfacuse placa telefonului albastru si il trecu la ureche:
- Alo? Buna Meisa, ce faci? Ce s-a intamplat? O luase imediat cu intrebari, desi era doar fericit sa auda vocea prietenei de-o viata.

Roteam paharul cu suc asteptand sa imi raspunda. Fix cand ma pregateam sa inchid caci numai aveam vreo speranta ca ar raspunde, s-a intamplat minunea. Am marit ochii auzindu-i intrebarile venind una dupa alta fara pauza si am zambit.
-Heeii..mai respira.. Am chicotit. Ii simteam prin glas ca zambeste si ma bucuram sa il aud asa.
-Jaejoong..hei..ce faci? Eu bine, sunt la o terasa...si mi-ar prinde bine putina companie. Esti prin apropiere? Ai putea venii, daca nu esti ocupat sau..ceva..? L-am asaltat si eu pe tanar cu intrebari,nu ca sa ma razbun dar simteam ca deveneam agitata.
Speram ca va venii, nu imi puteam explica de ce doream sa il vad atat de mult.
Il cunosteam de cand eram mici, de fapt de cand m-am nascut chiar, caci nu imi amintesc clar momentul cand ne-am vazut prima oara. Parintii noastri sunt prieteni buni si bineinteles ca si noi eram destul de apropiati. De fapt, toata amintirea copilariei mele il continea pe el.
Familile noastre erau destul de conformiste, corecte,exagerate,mult prea exagerate iar cu doi copii nazbatici ca noi am cam dat totul peste cap. Fiind copii de afaceristi ai zice ca suntem si noi niste robotzi care fac tot ce zic altii ca in filme, gen.
Dar no sa uit vreodata cum ne terorizam matusile increzute si prietenii de familie foarte fitosi. Faceam o echipa buna in a-i everva,tortura,cicalii pe ceilalti. Cand am crescut,am ramas la fel, nu eram niciodata de acord cu ce faceau altii,ne placea sa avem gandire proprie, si asta ne aducea multe belele.
Cum de curand ,am facut o alta trasnaie,nu prea grava dar a pus capac celorlate. Doar nu intamplator am ajuns amndoi in acest campus.Cum scriea in brosura"ajuta la maturizarea copiilor si ii responsabilizeaza"desi suna ca prospectul de pe spatele unei cutii de pastile, era tot ce voiau ei.
In acea seara era un concert al trupei noastre favorite si bineinteles ca doream sa mergem. Parintii nostrii erau plecati in delegatii in diferite orase iar noi am ramas cu tutorii care stiau numai sa parasca si sa dea ordine.
Concertul era la o ora tarzie si stiam ca nu ne vor lasa, chiar daca aveam deja o varsta . Ne-am furisat si am mers la concert. Doar ca acea seara,nu era una obisnuita, atunci a fost momentul cand mi-am dat seama ca tin la el mai mult decat la un simplu partener de nasbatii. Poate a fost atmosfera, sau doar simplu fapt ca se comportase prea dragutz , dar de atunci nu imi pot scoate asta din minte. Mereu cand il vedeam simteam ca devin mai agitata si imi incurcam vorbele.
Banuiam deja ca avea o mie de fane doar pentru infatisare.
Nu puteam nega, se schimbase de cand eram mici,doar ca i-am observat destul de greu..'schimbarea'.
Am oftat in sinea mea si am luat o gura de suc asteptand sa imi dea raspunsul mult dorit.

Chicotise imediat ce ii spuse sa respire si cu o minune chiar, se calma usor. Ii placea sa auda vocea prietenei lui, dar uneori chiar exagera cu lucrul acesta. O asculta atent si privirea i se duse imediat la terasa pe langa care trecuse de cum mentionase de ea. Chiar se gandi daca nu era cumva fix la aceea. Isi indrepta pasii spre ea, continuand sa isi tina telefonul la ureche si sa o asculte pe fata. O aproba din cand in cand, pana ce si vorbi:
- Hey si eu sunt bine. Totusi eu te-am intrebat primul asta, de ce incerci sa mi-o tot iei inainte? Ntz ntz... incepuse tanarul sa se prosteasca, iar la un moment dat si rase.
- Nu sunt ocupat. La ce terasa esti? Intreba satenul, desi deja ochii ii cazuse pe o silueta atat de cunoscuta, recunostea parul acela lung saten, de la o posta si chiar din profil isi putea da seama ca nu se insela, era Meisa acolo, ba era si singura fata ce vorbea la telefon.
- Nu conteaza. Stai numai putin! Ii mai spuse si inchise imediat telefonul, mergand atent tot inainte si incet, ajungand la spatele fetei si de cum ajunse acolo, ii puse imediat mainile la ochi.
Incerca sa isi schimbe vocea, in timp ce se apleca mai jos si cu ceva ce parea mult mai matura decat el, pe un ton nespus de autoritar, reusi sa intrebe:
- Ghici cine e? Si aratati bine azi... isi musca buza ca sa nu rada, fiindca stia ca asa ceva nu i se potrivea lui in veci, el mereu se prostise si mereu se juca cu tanara, tachinand-o in principal.
Se bucura de faptul ca putea sa fie in largul sau cu satena, cunoscandu-se de atata timp, il stia exact la fel de bine cum ii stia parintii lor. Ba chiar isi aminti cum mama ii tot batea apropouri cu fata, ca vor ramane asa mult timp si ca din frati de cruce, vor deveni mult mai mult. Nu prea stia pentru un timp acel apropo, dar a venit si ziua in care si-a dat seama. Era placut sa stea in preajma ei si nimic altceva nu il mai relaxa, plus ca ii cam placea la nebunie modul lor de teroare la rudele mai apropiate.
Isi amintea fiecare prostie exact si chiar se intreba, cum de fratele nu le-a numerat pe toate, inainte sa ajunga aici. Probabil, nu dorea sa se vada altfel de cum era. Eh, macar acum nu regreta, putea sta cu partenera lui, departe de parinti si de gura fratelui si chiar se vedea liber si de capul sau. In plus nu si-ar fi dorit vreodata o companie mai buna, care sa il cunoasca si care uneori sa stie dinainte ceea ce dorea el.

Mi-a trasltat inima puternic cand ma gandeam ca in scurt timp aveam sa il vad.
-Mereu mi-a placut sa fiu inainte ta. Am zis scotand limba simbolic caci stiam ca nu avea cum sa ma vada. Intotdeauna voiam sa fiu mai buna decat el doar ca sa il tachinez.
-Sunt la terase de langa lac. Este foarte aproape de campus. I-am raspund rotindu-mi cuatentie unul dintre snururile de la bluza.
Cand eram agitata imi placea sa ma joc cu ceva ca sa imi distraga atentia.
Brusc , mi-a inchis telefonul fara sa mai zica ceva si m-am imbufnat.
-Ce tupeu are..Am zis strangand telefonul in mana si m-am pus pe masa ,asezandu-l cam tare.
In clipa urmatoare am simtit doua palme infasurate la ochii mei si m-am speriat caci nu stiam ce fe de agresor ma hartuia. M-am calmat imediat ce am auzit vocea fortata si mi-am dat seama cine era. Am zambit si mi-am pus mainile peste ale sale.
-Sa ghicesc...esti un HARTUITOR ! I-am dat mainile la o parte si m-am intors aratandu-i urat limba. Apoi am inceput sa rad si m-am ridicat de pe scaun oferindu-i o imbratisare stransa.
M-a blocasem la un moment dat cand i-am vazut chipul din nou,la fel de dragutz si vesel ca intodeauna.
Am iesit din stransoare si ma uitam direct la el. Mi-am pus mainile pe bluza lui arajandu-o caci o sifonasem. Obrajii capatau culoare si nu ma puteam abtine sa nu ii spun.
-Mi-a ..fost dor de tine... M-am inbufnat si l-am lovit peste umar jucaus cum aveam noi obiceiul.
M-am asezat din nou la masa si l-am tras si pe el dupa mine.
-Asa..vrei sa comazni ceva? Ce ai mai facut? Cum iti place aici? Imi place tinuta ta. Am zambind larg la final asteptand toate raspunsurile .
Am mai luat o gura de suc privindu-l pe sub gene usor sfioasa.

Zambise pervers cand i-a mentionat de faptul ca dorea sa fie mai buna ca el. Oricum, din privinta lui, era, la majoritatea lucrurilor si avea si ciuda deoarece era sexul slab. Nu mai comenta atunci, imaginandu-si-o deja cu limba scoase in semn de oftica si mai ca chicoti, insa se stapani imediat. Primise si raspuns la unde era, desi nu mai era nevoie fiindca o zarise el de ceva vreme, totusi amabil din partea tinerei ca ii spuse.
Stia ca avea sa fie putin suparata cand ii inchise telefonul dintr-o data, cum era expresia aceea “mi-a inchis telefonul in nas”, dar nu mai spuse nimic cu asta. Avea de gand sa se revanseze cumva, nu stia cum, dar era sigur ca o va face.
Se pare ca planul de a nu-l ghici nu avea sa ii iasa, in scurt timp satena avea sa isi dea seama cine era posesorul acelei voci. Nu mai zicea nimic cu asta, acceptandu-si infrangerea.
O imbratisa si el inapoi, punandu-si atent bratele in jurul ei si avea chiar si un oftat cand simti asta, dorea chiar sa mai dureze. Plus ca atunci cand isi scoase limba, il cam atragea spre ea. Avea o simpatie enorma pentru prietenia lui si chiar rezista greu la toate lucrurile acestea. Insa se desprinse imediat si nu putea sa o dea inapoi, ar fi parut ciudat. Eh, nu ca nu ar fi obisnuit cu asta, dar nu dorea sa o sperie pe fata deloc.
Se simtea cum devenea mai moale cand incepuse Meisa sa il aranjeze, impresionandu-l atentia ei la detalii. Era si el obsedat de asta, dar cand vedea de la fata care ii statea de multe ori in minte noaptea, devenea ceva chiar magic si special.
- Si mie mi-a fost dor de tine. M-am gandit mereu la cum arati, la cum zambesti, la ochii tai, parul... si cred ca am vorbit prea mult...”M-am dat de gol inca?” se intreba acesta total rosit la obraji, pana si simtindu-i calzi.
Se lasa tras la masa si incerca sa se aseze, apoi simti asaltul de intrebari, precum un val maritim si clipi din ochi, ca sa isi dea seama de pas.
- Da, as dori un tuborg tropical. In ultima vreme nu am facut prea multe, m-am plimbat pe plaja, activitati din tabara, am ascultat povesti, am facut glume. E foarte frumos aici, chiar simt ca ma integrez, da, iti multumesc, sa stii ca si mie imi place tinuta ta. Dar cred ca ti-am spus deja. Te prinde. Tu ce ai mai facut? Cu ce te-ai luat? Ti-ai facut prieteni noi inca? Se opri, caci probabil deja o asalta si el prea mult cu intrebarile.
Urmari cum se uita fata la el si ii venea un singur gand. Nu putea decat sa afiseze un zambet dragastos, sa aibe chiar straluciri in privire si era sigur ca tremura putin in varful degetlor, dar avea de gand sa isi stapaneasca asta.
- “Esti frumoasa...” era ceea ce ii trecuse, panicandu-se sa nu aibe unul din momentele in care sa uite sa ia oxigineul si sa expire. Iar ar fi parut ridicol.
- Esti frumoasa... repeta apoi, in soapta, dar mai tare, nerealizand ca tura aceasta nu era in mintea sa, ci cu mult in afara ei.

As fi dorit sa tin mai mult imbratisarea aceea,ma simteam minunat in bratele sale, dar poate i s-ar fi parut ciudat. Nu imi dadeam seama daca este doar impresia mea sau el devenise mai atent si mult mai dragutz ca inainte. Nu ma refeream la fizicul lui,care si acela ar fi dat multime pe spate dar simteam ceva din partea lui care ma facea sa zambesc si sa am acolo undeva o mica speranta ca acel zambet este din cauza mea.
Teoriile mele au luat-o razna cand i-am auzit spusele. M-au trecut fiorii cand imi spusese ca si el simtise acelasi lucru dar mai mult, ma rosisem si simteam cum parca ma cutremur de uimire cand continuase.
Simteam ca plutesc numai la gandul ca poate se gandise la mine.
-Uhm, sa inteleg ca te-ai gandit la mine? Am spus cu un zambesc pervers in colt fara sa imi iau privirea de la el. Mi-ar fi placut tare mult sa fie adevarat.
I-am observat roseata in obraji si simteam cum si eu pateam acelasi lucru.
Ar trebuii sa imi inlatur celelalte ganduri chinuitoare din minte si sa actionez mai mult. I-am atins mana instinctiv, in timp ce il priveam adanc in ochi i-am atins usor mana,cuprinzand-o. Apoi mi-am lasat privirea in jos rusinata, dar bucuroasa de curaj.
M-am asezat pe spate,sprijinita de spatarul canapelei si i-am ascultat vorbele, ce mai facuse si dupa cum banuisem,nu prea multe. Am chicotit cand i-am auzit complimentul urmat de asaltul de intrebari.
-Multumesc,si acum vad ca te razbuni. Am inceput sa rad ducandu-mi usor mana la buze.
-Uhm..nimic nou, nimic care sa ma atraga, doar cateva fete cu care mai vorbesc. Nu este la fel de distractiv cand nu poti sa faci farse,sau mai bine spus,nu ai cu cine. Am imitat un fluierat caci facusem un apropo.
Zambetul sau pana la urechi plin de dragoste ma facu sa rosesc. Gandurile sale, care din nefercire pentru el,dar din foarte mare fericire pentru mine l-au luat pe diante si a spus in soapta de gandea. M-am bucurat enorm si i-am strans mana puternic. Ma simteam undeva in ceruri caci imi spusese asta .
M-am apropiat de el cu nasucul gadilandu-l pe obraj si poi l-am sarutat ,nu foarte departe de buze. Stiu,ma cam tenta dar inca nu eram destul de sigura. Apoi m-am uitat in ochii sai pastrand apropierea si parca incercam sa ii zic asa, ce simt.
-As vrea sa iti aud toate gandurile. Am soptit si eu,din nou timida. M-am apropiat mai mult de el. Si in plus, hei,eram prieteni foarte buni, nu ar fi parut nimic ciudat, o apropiere mai mare. Doar daca nu cumva si el se simtea ca mine. Voiam sa fac mai multe dar nu voiam sa para evident.
Mi-am dat parul de dupa urechi si mi-am pus iar picioarele goale,lungi unul peste altul. Apoi l-am privit din nou.
-Uhm...ai planuri pestu azi? Nu ma puteam abtine sa nu ma balbai si acest lucru ma enerva.

Clipi des din ochi cand realiza ce prostie tocmai ii spuse gura si incerca sa nu dea in vileag nimic, dar prea tarziu. Mintea lui nu mai era controlata in preajma prietenei sale si cu atat mai putin ii era inima, ce sa mai si spunem despre gura. Dupa el, ar fi complimentat-o non stop, facand-o sa realizeze cat de speciala era, dar nu dorea sa strice niciuna din conexiunile lui cu Meisa.
- “Meisa” isi spuse in gand, simtindu-si buzele cum se crapau intr-un zambet, doar din lucrul acesta simplu – auzul numelui ei.
Cand ii admira chipul rosu parca inima o lua intr-un ritm accelerat si incepuse chiar sa bubuie, dorind sa ii iasa din piept. Cum putea sa infrumuseteze chipul acela de inger mai mult decat deja era? Se simtea in transa, atunci parca nici nu mai realiza de cuvintele ce tocmai le spuse, desi era constient de ele. Nu mai dorea sa se intoarca fiindca stia ca o data si o data tot avea de gand sa se scape cu ele. Mai bine mai devreme decat mai tarziu, deoarece isi putea vedea amica in bratele altcuiva, cu cat lasa timpul sa treaca, iar asta ar fi fost mult mai ingrozitor.
- Tocmai ti-am recunoscut ca m-am gandit la tine. Vrei sa ma repet? Ne, ne, eu nu ma mai repet! Desi afirmase lucrul acela era sigur ca pentru ea, era dispus sa isi incalce si mica lui mandrie cu privire la asta, doar ca nu dorea ca fata sa realizeze prea curand, avea sa descopere oricum in timp, daca nu cumva deja se daduse de gol si la asta.
Nu se astepta sa ii vada un zambet pervers pe chip, adresat intocmai lui si parca auzea melodia propriei circulatii de sange cum navalise pana la urechi.
Era placut surprins cand mana ii fuse preluata de cea a fetei si dupa ce isi duse privire spre unirea aceasa a lor, mangaindu-i cu degetul pielea ei fina, isi trecu si el privirea in ochii ei. Era incantat ca o facuse sa rada si zambi si el cand asa-zisul “plan” i-a fost descoperit.
- Doar ma stii... ochi pentru ochi si dinte pentru dinte, asa e cinstit. Dreptate ti-o faci singur, nu? Am invatat asta cu tine de-a lungul timpului... afirma, punandu-si palma tot pe mana tinerei, peste locul in care degetul sau tocmai mangaiase.
- Nu iti face griji de acum. Partenerul tau de farse ti-a venit, iar distractia tocmai incepe... ii facu imediat cu ochiul, de cum zise asta si isi si imagina cate nazbatii va face cu ajutorul ei.
Clipi din ochi cand primi sarutul tachinator din partea celei care o avea la inima si dorea sa isi treaca mana acolo, dar isi aminti ca o tinea pe a ei cu ambele. O privi inapoi in ochi, simtindu-i respiratia peste buzele lui ce incepeau deja sa tremure de dorinta. Jocul seducator il admira in voie si parca isi simtea pieptul mult prea strans in clipa in care privirea ii coborase catre picioarele ei.
- “Ma torturezi...” realiza acesta in minte dar era si foarte mandru de asta. Cateodata ii placea chestiile acelea tachinatoare.
- Gandurile mele te-ar putea speria in clipe precum acestea... ii spuse, lingandu-si buza inferioara intr-un mod de-a dreptul suav si o retrase inapoi, in clipa in care era sigur ca petala lui se umezise.
Se apropia de satena si el, ajungand sa isi preseze buzele peste ale ei si incepuse imediat sa le guste cu dibacie, dar intr-un mod in care sa nu o sperie. Isi inchise ochii si pastra sarutul scurt, iar cand se retrase, deabia atunci isi ridica perdeaua de pleoape.
- Nu am nici o treaba astazi. Pentru tine, agenda mea e complet libera... vorbi pe un ton atat de seducator, fara sa realizeze si afisa si un zambet numai potrivit cu situatia.

Simtisem ca un val venind spre mine ,radiind numai din zambetul acela cald care ma facea sa cred ca nimic numai conteaza decat noi in acel moment. Nu doream sa imi mai iau ochii de la el, privindu-l ,ma cufundam in alta lume unde imi simteam locul si stiam ca aparitn.
Prin cap imi trecuse o imagine cu noi doi ,imbratisati si adanciti in priviri . Simteam cum luam foc si eram usor ametita.
-Nu,intelesem de prima data, dar mi-a placut sa te fac sa o zici si pentru a 2 a oara. A 3 a oara ar fi coplesitor,pentru mine. Mi-am lasat capul intr-o parte zambind stanjenita si emotionata.
Am inceput sa rad cand mi-am adus aminte cate prostii faceam impreuna. Mereu il vedeam ca pe un model caci mereu mi-o lua inainte.
-Daa...ce amintiri, ce obraznic erai tu . Mi-am pus mana pe obrazul sau dorind intial sa il ciupesc prieteneste dar m-am oprit cand i-am simtit pielea usor imbujorata si am inghitit in sec.
Simteam fluturasi in stomac cand mana lui o cuprinsese de-a binele pe a mea. Ma uitam si eu la acea unire,perfecta as putea sa spun.
Colturile gurii s-au indoit in forma unui zambet imens. Nu-mi puteam stapanii bucuria si l-am imbratisat din nou strans.
-Da, ma bucur atat de mult ! I-am spus la ureche iar apoi cand m-am retras si am vazut ca imi facuse cu ochiul imi venea sa spun"awwww,cat de draguuut este.."dar m-am abtinut cu greu.
Am facut o fata da ganditoare, indoindu-mi buzele cand spusese ca m-ar putea speria gandurile lui. Inima incepuse sa imi bata multe prea tare si deveam nerabdatoare sa le aflu. Modul in care si-a aratat gandurile, a fost mult prea dragutz, uimitor si coplesitor .
I-am simtit buzele peste ale mele,am facut niste ochii mari plini de uimire dar imediat m-am calmat caci doream sa profit de moment. Mi-am inchis ochii pentru a simtii mai bine sarutul. Era atat de perfect,bland si cuceritor.
Cealata mana am dus-o usor la obrazul sau si l-am atins usor cu degetul. I-am raspuns si eu la sarut . Probabil ca imi tremurau buzele, speram sa nu fie vizibil. Cand s-a retras, m-am apropiat de el dorind mai mult dar am ramas asa. M-am rusinat imediat cand mi-am dat seama ce se intamplase si mi-a luat cateva minute sa revin pe Pamant si sa ii mai si raspund la afirmatie. Il priveam intens ,fericita ca se intamplase ceea ce tocmai speram de cateva luni bune.
Auzul vocii sale imi facuse genunghii sa mi se inmoaie.
-Pentru ca..voiam sa...petrecem mai mult timp..dor noi doi. Am zis in timp ce ma apropiam repede de el, l-am cuprins cu bratele de gat si l-am sarutat de nou zambind in coltul gurii. L-am strans destul de puternic ,iar cand m-am departat de buzele sale,l-am privit cu o sclipire in ochi care zicea"ma gandeam ca nu ai sa ma mai saruti odata" apoi mi-am presat din nou buzele peste ale sale simtindu-i caldura,respiratia,inima batand foarte puternic,pasiunea...
-Uhm...de ceva vreme ma intrebam cum ar fi fost ...sa te sarut. I-am soptit intr-o mica pauza intre saruturi.

Stia ca era privit, insa nu il deranja deloc, doar si pe el il fermecase tanara de mult si o privea inapoi, analizand-o din cap pana in picioare. Era perfecta, era foarte draguta, sociabila, amuzanta, frumoasa si complimentele din mintea lui puteau continua, daca nu ii dadea cineva o palma virtuala.
Incepuse sa chicoteasca atunci cand ii spuse sa repete, stiind exact ca tocmai facuse asta. Cand vorbi sa ii zica pentru a 3-a oara, pe varful limbii lui stateau direct cuvintele “te iubesc”. Numai bine ca se oprea la timp, nu dorea sa isi sperie prietena in vreun mod si nici sa se opreasca din a-i spune nu dorea. Simpatica era atat de complicata. Ofta incet si o asculta in vorbe, tinandu-le rand pe rand in minte.
Zambetul ei era chiar minunat cand devenea mai timid si nu stia de ce ii putea controla corpul intr-un mod inexplicabil.
- Multumesc, sa stii ca nu m-am schimbat deloc... vorbise pe un ton narcisist, in legatura cu obraznicia lui, fiind inca sigur de asta. Normal ca nu se schimba, daca era cuminte ce naiba mai cauta pe aici prin tabara?
Stia ca se daduse de gol ci roseala obrazului din clipa in care il atinse. Asta era, avea sa fie descoperit complet si nu se mai putea intoarce din calea gata construita. Imbratisarea ei ajunse sa il poarte pe colturi de norisori din aceea care pluteau numai prin rai. Ah ce bine era. Era fericit ca o facea bucuroasa, parca isi transmiteau starile unul la celalalt, cel putin in cazul sau sigur era asa. Era incantat in legatura cu asta si nici ca putea fi mai implinit, decat in alt loc in afara de acele brate. Cand se retrase era chiar o pierdere pentru el, de parca cineva tocmai ii smulse un ficat sau un rinichi, dar in cazul acela nu putea supravietui.
Se astepta ca tocmai dupa ce facuse “mica-declaratia”sa se ridice de pe scaun si sa o ia la fuga, insa avea un mare noroc, nu facuse asta. Cat mai dorea sa il ameteasca in felul respectiv?
Ii placea gustul petalelor ei, de parca nu se saturase de ele. Era dulce, mieros si intr-un fel chiar racoritor, facandu-l pe saten sa vrea tot mai mult. Iesea perfect sarutul respectiv si tot mai dorea, insa nu putea sa ii zica, se bucura doar de faptul ca ii raspunse si il atragea si mai mult inspre ea. La retragerea observa ca se schimba lucrul acesta si venise tanara inspre el si atunci inima incepea sa isi faca propriul dans, temandu-se ca nu cumva sa se auda bataile ei, precum o toba puternica.
- Doar noi doi? Repeta el, ca sa se asigure ca vorbele acelea sunau chiar bine, fiindca erau ele, nu fiindca era spusa de cea speciala.
Ramase complet socat cand primise sarutul de la Meisa si nu se ascunse chiar clipise des. Se intampla pe bune sau inca era in unul din visele lui ciudate? Insa cand gustul acela il atinse, stia ca nu se insela si se calma. Ochii se lasara mai jos si o privi chiar si cand se retragea. Deci era adevarat nu isi putea lua ochii de la ea. Ii raspunse la fiecare sarut care venea inspre el si chiar o si asculta in legatura cu sarutul. Oare auzise bine? Venea si din partea ei acelasi sentimente? Hm, chiar se temuse in timpul acesta degeaba.... ce usurare, acum totul devenea mai lejer.
O tot saruta, lasandu-si zambetul pe buze intiparit si incepuse sa rada incet. Se oprise la un moment dat si ii vorbea pe un ton soptit, hipnotizant:
- Ma bucur ca simti la fel. Dar cred ca ar trebui sa ne oprim din asta, pana nu atragem si mai multe priviri inspre noi decat deja am facut-o... se uita direct in ochii ei cand acesta ii spuse.
- Te plac mult, Meisa... ii sopti peste buze.

Nu ma gandisem de doua ori inainte sa actionez. Nici nu prea puteam gandii in preajma lui, eram amortita. Ma gandeam eu ca nu s-ar fi schimbat,nu avea cum, era acelasi pusti amuzant din copilarie doar ca mai..matur ,dragut dar la fel de comic.
Nu prea imi venea a crede ca si el simtea la el. Probabil toata treaba fusese ca in filme,cand cei doi se placeau dar nu aveau curajul sa marturiseasca. Nu mi-au placudt dramele niciodata si chiar ma bucuram enorm ca reusisem , in mica parte sa trec peste acele mici scene care uneori puteau fi chiar dureroase.
Ca o mica recapitulare a tot ce s-a intamplat..Oh Dumnezeule ! As fi putut cat e ziua de lunga ca fac acest gen de'recapitulari'caci nu ma puteam oprii sa nu ma gandesc la acel sarut, la imbratisari si la schimbul de priviri. Inca..ii mai simteam pe buza urmele sarutului care pulsau..si pulsau ..torturandu-ma.
Am chicotic cand mi-am dat seama ca acum dorea si el sa repet,ceea ce era amuzant caci si eu facusem la fel. Ne potriveam perfect.
-Da, doar noi doi, e bine,nu? Am accentuat pe cuvanul"doar" ca sa inteleaga mai bine.
M-am bucurat apoi ca a fost uimit de gestul meu. Si eu am fost destul de uimita de el dar voiam doar sa numai las lucrurile in aer si pun o data punct asteptarii. M-am bucurat ca mi-a raspuns si simtiind dragostea lui prin intermediun unui sarut ,era minunat.
Nu mi-am putut controla respiratia care devea tot mai alerta.
"Ma bucur ca simti la fel, ma bucur ca simti la fel,ma bucur ca simti la fel..." Tot rasuna in mintea mea ca un ecou vorbea sa dulce.
Ahh, si eu ma bucuram,bineinteles. In acel moment aveam asa o dorinta de sinceritate maxima dar nu aveam curajul inca sa imi destainui toate sentimentele, era mai bine sa il tin putin pe jar asa ca doar am zambit. Mintea mea vajaia,nu puteam spune"stii,eu te plac din seara aceea..de fapt atunci mi-am dat seama ca eu..tin ma mult la tine decat la orice, sau chiar asta se poate numii iubire"Inca nu ar fi fost momentul potrivit.
-Ma bucur ca te-am sunat sa vii pana aici..l-am strans si m-am tare de mana aproiindu-ma pana ce m-am lipit de el.
M-am rosit rau cand mi-a spus ca este de ajuns, si uitasem de toat multimea care deja incepuse sa vorbeasca despre noi. Aveam nevoie de un loc mai intim. M-am retras pana la urma si am lasat capul in jos rusinata.
Degetele mainilor au inceput sa-mi tremure cand am auzit, sinceritatea sa. Oh da, o spusese si nu stiam cum sa reactionez. Mi-am dus mana la gura si parca latura mea mult prea sensibila dorea sa iasa la iveala. Foarte timida am soptit printre buze doar cat sa ma poata auzii.
-Si..eu..uhm..hmmmult... Mi-am dus din nou degetul la gura, privind in alt oarte foarte rosie.
Incercand sa schimb subiectu caci nu mai puteam rezista, ma gandeam unde ne-am putea deplasa ,dar nu am scos nici un cuvant pana sa nu ma asez mai bine langa el.
-Uhm...unde ai vrea sa mergem? Undeva..mai ferit de lume.. L-am privit fix in ochii lui adanci in care ma pierdeam cu minutele.

Nu mai spuse nimic in legatura cu ce se intampla, lasandu-se prada pasiunii care il acapara. Acum putea fi chiar linistit, isi impartasise sentimentele si isi si primise raspuns la ele, ce usurare. Nu mai putea face nimic altceva in schimb. O urmarise cand aceasta isi atinse buzele, placandu-i ceea ce vedea. Chiar ajunse sa se faca simtit prin atingeri usoare? Chiar ca stelele universului se puse in ziua respectiva toate in directia lui. Mai aprobase inca o data cand auzise sintagma “noi doi” simtind fluturasi in stomac cum il gadilau printre toate intestinele. Era un sentiment de care nu dorea sa scape.
Sarutul chiar a fost incredibil, aceea conexiune, vibratiile care il trecuse, parca se croira toate perfect. Partea si mai buna, nu era singurul derutat in privinta aerului si nu intelegea cum sa il ia. Avea si un moment in care dorea sa citeasca ce era in creierul ei, dar nu spuse nimic despre asta.
Parca banuia ca satena ii placea sa il tina pe carbuni incinsi, insa pentru ea mergea peste strafundurile iadului. Era in stare sa faca cel mai posibil si imposibil lucru in cazul ei. Pentru cateva momente o tinuse pe ganduri si ii daduse spatiul necesar pentru ele. Era curios intradevar la ce se gandea, insa nu ii spuse nimic in privinta faptului.
- Si eu ma bucur ca tu m-ai chemat aici. Imi luminezi ziua atunci cand te vad... incepu satenul sa explodeze de sinceritate, foarte uimit de asta. Era fericit si multumit cand se lipise de el si nu mai spunea nimic.
Nu ii parea chiar bine cand se retrase dar nici nu ii spuse nimic, lasand-o sa faca ce vrea. Cine stie deja ce sentimente erau in partea ei, ca desi saruturile acelea erau fiecare incredibile, nu se putea abtine sa nu aibe semne de indoiala. Ii urmarea si ascunderea gurietei dulci, chiar vrand sa stie ce era oare in capul tinerei in clipele respective. In a lui oricum stia ca se invarteau mai multe lumi decat una singur si nu era prea sigur pe ce planeta se afla. Cat de cute era si imaginea ei de fetita mica, atunci cand isi duse degetul la buze.
Cand il intreba de destinatie, dorea sa sugereze parc sau cinema insa apoi isi dadea seama la ce batea apropoul si filmul se putea vedea si acasa. Zambise dulce, in timp ce se uita spre prietena lui si vorbise pe un ton foarte tandru, urmatoarele:
- Stii momentan la mine in camera nu e nimeni si nici nu va fi pentru cateva zile, ce zici sa ne retragem putin acolo?

Desi de dimineata parea a fi o zi ca oricare alta,plictisitoare si banala, se pare ca m-am inselat. Nici prin cap nu m-as fi gandit ca azi putea fi ziua istorica. Nici in cele mai frumoase vise nu m-as fi gandit la asa ceva. Trebuia sa notez ziua aceasta undeva in calendar ca sa o pot sarbatorii in fiecare an. Ziua in care Jaejoong imi spusese ce simtea. Si ciudat dar se intamplase totul atat de perfect.
Stiam ca am sa le povestesc si copiilor si nepotilor aceasta zi. Hoopa..am zis cumva"copii,nepoti?"Uhm, da, cred ca mergeam mult prea departe cu asta si deocamdata ar fi trebuit sa ma bucur doar de prezent. Nu imi dadeam seama ca expresia fetei mele se modela dupa ganduri. Speram sa nu fi foarte vizibil. "Ohh, Meisa" Imi venea uneori sa imi dau o palma peste fata. Mainile erau bagate undeva in poala,in materialul tricoului lung si strangeam de ele de emotie.
Vorbele lui ma cucereau, micile lui gesturi ma ameteau."ohh, ii lumineez ziua " Ohh,daca ar stii ca si el face la fel. Puteam sa ii spun,dar toate la momentul potrivit.
Ma blocase putin raspunsul lui. Nu este ca nu imi convemea locatia, era mai mult decat perfecta doar ca speram ca nu avea alta impresie... Sau daca ma gandesc mai bine,poate nu aveam sa imi displaca.
Brusc prin fata ochilor mi-a aparut imaginea lui,la pieptul sau,avand acelasi zambet cuceritor ca acel de acum si indreptandu-se spre mine foarte sigur pe el,doar cu blugii care atarnau.. Am inceput sa tremur fara sa imi dau seama si sa imi placa totodata gandul respectiv.
-Uhm, da, de ce nu? Ar fi frumos, ne-am uita uita la un film...hm..doar noi doi Mi-am dus mana printre suvitele de par saten ca sa imi indrept privirea in alta parte.
-De fapt, de ce mai stam pe ganduri si nu ne porim intra-colo? L-am apucat de mana tragandu-l dupa mine. Am lasat in fuga pe masa banii pentru consumatie .
Eram intradevar nerabdatoare. Ma gandeam numai la o imbratisare, sa il strang in brate, sa ma pierd in ochii sai..
Mergeam ca pe niste norisori,pana am realizat ca nu stiu incotro este cabana. M-am intors spre el vioaie si l-am intrebat.
-Uhm..in ce parte? Nu stiu directia. M-am apropiat de el tot mai mult jucandu-ma cu gulerul sau si am facut o fata de bosumflata. Ii statea atat de bine in bataia razelor de soare, il facea sa fie ..ca un zeu. Ca un zeu, ce mai comparatie.
-Esti dragutz..Am soptiti printre buze timida inca jucandu-ma cu gulerul sau.
Abia asteptam sa ajungem mai repede la el acasa, ca sa am ocazia sa fac mai multe, ma refer ,sa ma apropii mai mult de el.
Nu stiu de ce, treceam de la o stare la alta cand eram cu el dar cel mai bine , era ca ma simteam totusi degazata. I; stiam de mult,poate din cauza aceea.

Era ciudat atunci cand isi schimba expresia fetei sale, fiindca el era tot timpul cu ochii la ea si chiar se gandea in unele momente daca putea sa fie aceleasi imagini care le avea si el in minte. Se vedea si el in viitor cu tanara aceasta, daca nu o si considera femeia vietii lui. Mai sigur era ca daca se ridica de pe acele scaune in clipa respectiva, ii se inmuiau genunchii atat de tare ca mai mult ca sigur aterizasera inapoi din a 3-a secunda si deja credea ca si-a dat cam multe sanse.
Stia ca va fi sincer in continuare cu de dorea el sa ii zica tinerei si incepea deja sa ii mai si placa. Ce zi speciala, chiar ca. Toate erau de partea lui, soarele, aglomeratia, sentimentele impartasite. Era chiar frumos si special, deja incerca inima sa si-o abtina din a-i pocni chiar si in clipele acelea. Avea si momente in care se gandi ca probabil tanara lui prietena se va speria din moment ce sugera o locatie putin mai ciudata. Nu se putea abtine la asta.
Daca mai auzea inca o data cuvintele acelea care sugerau “impreuna” era sigur ca avea sa o ia razna. O asculta, aproband-o usor, bucuros ca ii convenea sugestia. Deci nu fugi, ah ce rai era pentru el, chiar era fata perfecta.
- Ma bucur ca esti de acord... sopti lin, dar intr-un asemenea mod incat sa il auda fata.
- Da, ok, hai sa mergem.... vorbi pe un ton putin mai tare, dar inca nu se ridica, fiindca ii era frica sa nu se intample ceea ce se gandea el si sa viziteze imediat cimentul, chiar ii disparuse toata nuanta aceea de cool. Era un vis real, de asta devenea pentru el si mai nerealist.
In scurt timp insa, era luat de mana si tarat de catre fata si ca dorea sau nu, tot se ridica din loc, avand grija sa nu se impiedice chiar si de cea mai mica piatra care avea sa ii vina in cale. Incepea chiar sa se intrebe daca Meisa avea habar pe unde merge, fiindca nu o mai aduse niciodata in cabana lui si in scurt timp veni si intrebarea fetei, facandu-l sa chicoteasca usor. Era chiar incredibil de simpatica, ii venea sa o alinte cu lucrul acesta non-stop.
- Trebuie sa o iei in stanga... spuse si el foarte incet, peste buzele ei, atunci cand se apropia si incepuse sa ii admire inca o data chipul acela de printesa perfecta.
- M-ai molipsit... ii zise inapoi si se apropia atat de mult, incat petalele lui le atinse pe ale ei. Nu statuse mult, caci mereu simtea o dorinta puternica sa il continue pana la infinit, iar asta le putea lua cam mult din timp.
O cuprinse putin, dandu-i si o imbratisare scurta, mangaind-o pe spate dar apoi il fulgera o idee. Avea un zambet in coltul gurii si se apleca pana jos, prinzand-o de picioare si o ridica in poala lui. Hm era chiar usoara fata pentru el, precum un fulg de pana.
- Asa e mai bine... rase incet si incepuse sa mearga cu satena in brate, avand mare grija inaintea sa, chiar daca mai mult statea pe chipul ei. Isi stia drumul pana in camera chiar si cu ochii inchisi, caci de multe ori trebuia sa se descurce pana la ea, cu multa bautura la cap.

A acceptat sa vina cu mine, poate ca l-am luat cam repede,speram sa nu se impiedice cumva,asa cum obisnuia in copilarie.
-Ai grija, sa te impiedici.. I-am spus privind peste umar si afisandu-mi pe chip un zambet larg.
Paseam destul de apasat,nu doream cumva ca fiu eu cea care facea cunostinta cu podeaua.Era bine lunstruita,recunosc,dar ma pasiona chiar atat de tare.
I-am scultat indraumarile ce au venit pe urma si am facut exact in acel fel fara sa ii dau drumul la mana.
-Sau poate ca tu pe mine.. Am raspuns incet,incercand sa mentin conexiunea privirii noastre. Dupa cum dorisem, il adusesem in stadiul in care sa ma sarute. Desi nu doream sa se retraga atat de repede ,am facut o fata sa suparata.
- Dar..de ce? L-am intrebat cu privire la durata sarutului. Am mimat niste ochi inlacrimati iar buza de jos imi tremura. De aceea asteptam sa ajungem mai repede la el acasa. Gandurile mele zburau care incotro ,la fel de nebunatice .
Imediat am simtit cum bratele tanarului ma invaluiau iar fara sa imi dau seama, am ajuns suspsedanta ,ridicata in brate de catre amicul meu iar eu ma agatam cu bratele mele lungi de gatul lui. Nu imi venea sa cred. Priveam cand in jos,cand la el zarind zambetul de satisfacut.
-Lasa-ma joos ! Sunt prea grea,nu poti sa ma duci asa. Am exclamat tremurand caci toata lumea ne privea si nu stiam cat de lung avea a fie drumul spre casa lui.
-Ce idei ai si tu...M-am uitat la el razand.
Am inghitit in sec cand pornii cu mine. Acum era mai mult decat adevarat faptul ca numai eram cu picioarele pe pamant din cauza lui. Ce ironie!
Dar totusi, l-am strans mai tare de gat si mi-am inclinat capul pe pieptul sau. Eram bosumflata iar chipul imi era colorat .Aveam momente cand simteam ca ma strange si mai tare in brate iar eu incercam sa imi controlez respiratia ca sa nu simta si el cat de agitata era.
Ma simteam,intr-un fel speciala deorece asa simteam ca ii apartin iar toata lumea stia asta.
Timpul trecea greu,parca chiar cu incinititorul,iar eu numai vedeam nimic in jur decat ceata si ii simteam doar inima batand.
Mi-am inchis ochii si aproape ca adormisem. Nu imi aduc bine aminte ce visam, sigur era un vis frumos, dar nu stiu sigur daca, ceea ce am zis in continuarea facea parte din vis sau am spus si in realitate.
-...te..iubesc... Am sotit printre buze. Poate ca ma auzit, sau poate ca am spus mai mult in gand. Cer era ca,era adevarat. Iar eu simteam totul ca intr-o atmosfera de basm. Bataile inimiii lui incepusera sa sune ca o melodie pentru mine,ma simteam exact ca in rai.
Intr-ul final,dupa ceva timp de mers asa, si toti ochii atintiti spre noi am ajuns in fata cabanei, la fel de adormita. Faptul ca se oprise si nu ma mai leganeam ca sa imi pot contina asa zisul"somn" m-a facut sa ma trezesc.

Se bucura cand fata isi facea griji si il avertiza in legatura cu piedica. Printr-un chicot ii si raspunse:
- Mergi mai incet si nu am sa ma impiedic. Dar ma bucur ca iti faci griji pentru mine... se inrosi satenul, coplesit de ceea ce simtea. Ingerul lui pazitor chiar era de partea sa, fiindca se parea ca nu se facuse pana acum de ras in fata fetei inimii lui si era sigur ca nu se va face nici de acum. Iar cand ii zari zambetul, se simtea ca si cand norii se evaporau de pe cer si albastrul lor devenea chiar senin.
Era fericit cand observa cata atentie ii daduse tanara si o lua chiar pe drumul acela pe care i-l zise. Ii venea sa chicoteasca din nou, insa se opri imediat. Mai fericit deveni cand auzi ca molipsirea putea sa vina din ambele parti si iar isi simti circulatia luand-o razna. Acum era sigur ca se inrosi in multe locuri deodata. Nici nu isi daduse seama ca era dorit chiar foarte mult, pana ce nu zari aceea buza delicata tremuranda si acei ochi ce o dadeau spre lacrimare. Si el o dorea tot asa, insa nu prea putea sa arate atunci. Se vor dezvolta ei oricum sub supravegherea a patru pereti si nimic altceva in plus. Se pare ca nu mai trebuia sa ii zica sa se tina bine, caci isi simti gatul incovoiat de doua maini subtiri si delicate, ce se infasurasera numai bine.
- Ba esti usoara si da te pot duce asa... ii spuse acesta sigur pe el, continuand sa mearga in pasi mai repezi decat o facuse pana atunci, apropiindu-se din ce in ce mai mult de cabana unde trebuia sa ajunga. Rase usor si nu mai facuse nimic altceva.
- Nu iti plac ideile mele? Isi indoi baiatul botul, ca si cand ar fi si el suparat si nu dorea sa ii dea oricum drumul. Ii placea sa o tina asa, o facea sa se simta speciala si asta era ceea ce dorea sa simta, fiindca asa era pentru el.
Mergea in continuare fiind atent si in fata, dar si la domnisoara care o tinea in brate. Nu putea sa se abtina sa nu o priveasca intruna in ziua respectiva si inca spera ca nu se va auzi bataile de toba a inimii. Ce batai de toba? Era mult mai puternice decat una din astea. Isi daduse seama ca nu era singurul intr-o situatie nu tocmai potrivnica, iar faptul ca avea si partenera in asta, parca il facuse sa se simta mai usurat. Era adevarat, era a ei, iar ea a lui si pana si gandind asta, se simtea zburand peste toate lucrurile de acolo.
Declaratia mica de iubire ii darui un zambet atat de suav, caracteristic indragostitilor atunci cand isi privesc persoana la care tin. Chiar dorea sa il mai auda din nou si dorea sa ii si zica.
- Si eu pe tine... sopti la fel de incet, ca sa nu o trezeasca, realiza ca adormise si spera sa aibe un vis placut, intotdeauna visul poate fi mai bun ca realitatea.
Ajunse chiar repede la cabana, nu era de mirat, tanara de la el in brate, ii daduse si mai multa energie de cat avea. Nu dorea sa o trezeasca, insa atunci cand satenul se opri, ochii ei parca se trezise automat. Nu mai putea sa ii zica nimic, cat timp se uita la chipul ei proaspat trezit si isi aminti cine spuse prima cuvintele de romanta.
- Buna dimineata printeso. Cum ai dormit? O intreba in timp ce o aseza jos, pe pamant, lasand-o in picioare in fata usii, ca sa o poata deschide si sa ii faca si semn sa intre, ceea ce si facuse in momentul acela.